Despre respingere: sunt Cristina și am fost ȘI respinsă! Și doare! Și ce dacă?
Să vorbim despre respingere? Pai, să vedem…
Cursuri de dezvoltare personală și ore de psihoterapie o mulțime…
Cărți de psihologie cât să încapă într-o librărie….
Afirmații pozitive grupa mare……
Și uite că iar m-am trezit în situația în care Făt-Frumosul-Chiparosul mi-a zis NU și eu simt iar că mă scurg prin podele! NU ăsta poate să vină după o oră, după o săptămână, o lună sau un an, e făcut din același aluat. Durere! Fizică și de suflet!
“Nu” spus de un bărbat pe care îl plac/ iubesc/ vreau/ alături de care am o relație cu tot cu visuri la pachet, înseamnă un singur lucru pentru sufletul și urechile mele: respingere. Și că tot am introdus articolul în #sexandthecity #stories, stai să vezi când îl iubești, îi propui să numărați împeună cele 50 de umbre ale lui Grey și el te respinge și tu vezi că ți-ai construit 50 de mii de iluzii și fantezii! Degeaba! Și îți vine să intri în pământ, că elicopter nu ai, ca Grey, să zbori de acolo!
„Despre respingere”e totuși „despre mine”?
În trecutul meu telenovelistic, uneori chiar a fost clar că acest ”NU” NU avea legătură cu mine. De fapt, oamenii înțelepți spun că niciodată nu are legătură cu cel care îl aude, doar cu cel care îl spune. Dar aș vrea să aud și eu un înțelept îndrăgostit și respins cum rostește asta la fel de răspicat și liniștit! NU cred!
Terapeutul Lise Bourbeau, în cartea “Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine” vorbește despre respingere ca despre “ o rană foarte profundă, deoarece cel care suferă din cauza ei se simte respins în fiinţa lui şi mai ales în dreptul său de a exista.”
Așa că, și dacă mi-ar plăcea să fiu mereu această ființă-zen-care-are-permanent-neuronii-la-yoga, NU! NU e cazul! Sau, dacă fac yoga, celulele mele nervoase cred că stau în astfel de cazuri în Poziția Copilului: NU-ul, perceput ca respingere în astfel de context activează toare rănile copilăriei. În plus, mie îmi pune și ego-ul din dotare pe bigudiuri și, de multe ori, de la respingere până la obsesie nu e decât un pas. De fapt, am aflat de curând că respingerea resimțită dureros duce în multe cazuri la obsesie, așa că măcar m-am simțit normală. Obsedată, dar normală! Pam Pam!
Acum, de ce scriu toate astea?
O dată pentru că mă eliberează pe mine și apoi pentru că, undeva, acolo, s-ar putea ca o persoana-cu-toate-calitățile să se simtă respinsă în fix acest moment. Și ajută să știi că toți trecem prin asta la un moment dat! Pentru că tuturor ni se întâmplă. Oricum am arăta, oricum am gândi, orice viață am avea, cu toții ne-am simțit respinși de cineva. Și, mai important, am respins la rândul nostru. Și știti ce am înțeles profund de curând? Că uneori doare să îți asumi că tu ești cel care respinge! Și că tu ești cel care, vorba Inozzei, o bloggeriță pe care o iubesc, sângerează pe altcineva! Dar asta e din categoria “a se dezvolta” în altă postare!
Una peste alta, dragii mei “respinși”, după ce ne scurgem prin podele, după ce ne doare respirația si plângem bine, cred că cea mai bună soluție e să…îi dăm drumul celui care ne-a respins. Poate nu din prima. Poate că pentru mulți-și pentru mine-să lași pe cineva pe care ți-l dorești sa plece, e ca lăsatul de țigări. Sau de alcool sau de droguri. Încet, zi după zi, reducând doza nevoii și a dorului și a dorinței și a durerii. Dar sigur!
Îmi vine în mine acum un banc ce mie mi se pare numai bun după o porție de plâns și foarte potrivit situației:
O fată scoate apa din fântână și dă de un broscoi pe buza găleții:
– Ahaaaaa, am înţeles…zice ea. Dacă voi ţuguia buzele şi voi închide ochii, mă vei săruta şi te vei transforma într-un Făt-Frumos, Broscoiule! Nu-i aşa?
– Nu! Ăla e fratele meu. Mie trebuie doar să-mi dai drumul înapoi în apă.”
Așa că, DA, unii broscoi sunt doar broscoi ! Și NU, nu sunt Feți-Frumosi pentru tine.* Și e cazul să le dai drumul!
*acest articol poate fi la fel de bine cititi de bărbați, care pot pur și simplu să înlocuiască sexul (SÎC, sexul personajelor)!
Dacă ți-a plăcut, îmi poți da un LIKE AICI, PE FACEBOOK, să afli ce mai scriu!
Pe INSTAGRAM mă poți urmări AICI! Mulțumesc!
Citește și: 3 CUVINTE MAGICE CARE MĂ VOR FACE SĂ POT CÂND NU O SĂ MAI POT ÎN 2020! ȘI TE POT FACE ȘI PE TINE!
FRICA…SĂ VORBIM CU MULT CURAJ, DESPRE CÂT ÎMI E DE FRICĂ!
Iar ca piesă, cred că se potrivește una pentru suflete Și respinse, dar faine! Se numește „A safe place to land” (Un loc sigur unde te poti refugia) și e de pe un album cu nume sugesiv ” Amidst the chaos” (În mijlocul haosului):
FOTO CREDIT: CAMIL BLĂNARU
34 Comments
In primul rand, bancul este putin altfel. De remarcat faptul ca broscoiul, desi broscoi, este sincer.
De notat faptul ca un NU nu este intotdeauna o respingere. Nu este nimeni obligat sa intreprinda o actiune impotriva vointei proprii si daca rezultatele actiunii se rasfrang asupra mai multor persoane, fiecare trebuie sa fie de acord cu actiunea.
Un exemplu in sensul asta: cand sotia mea a vrut sa fim nasi pentru un bebelus si un cuplu. In prima faza, am acceptat, vazand cat de entuziasmata este ea. Judecand la rece, mi-am dat seama ca nu suntem pregatiti sa intampinam dificultatile care vin la pachet cu asa ceva si i-am spus. In mintea ei, s-a simtit respinsa, fara sa constientizeze ca o astfel de decizie ne afecteaza pe amandoi si in ce fel ne afecteaza. Eu nu am respins-o, ci doar am tras-o de maneca pe drumul corect pentru noi, atunci cand ea nu a fost capabila sa vada acest lucru. S-a dovedit ulterior ca aveam dreptate. Intr-o situate inversa, un barbat s-ar simti respins atunci cand este refuzat in privinta sexului, insa problema necesita putin mai multa atentie si observatie. Este respingere doar daca deja exista tensiune in cuplu. Altfel, femeia are o nevoie pe care tu trebuie sa o implinesti ca ea sa aiba mindsetul potrivit pentru sex.
Sigur, un refuz doare. Sa mi se spuna „NU pot veni la nunta pentru ca (bla bla bla)” a fost foarte dureros, in special venit din partea unor persoane apropiate si foarte apropiate. Ma asteptam sa fiu si refuzat, insa nu din partea peroanelor atat de apropiate… si m-a durut. Insa am realizat ca fiecare are motivele lui si nu m-a refuzat niciunul pentru ca nu ma place sau are ceva cu mine, ci pentru ca asta a fost cea mai buna decizie pentru ei si familiile lor.
Sa fii respins poate fi cel mai bun lucru din viata ta. Inseamna ca tu vrei sa mergi pe un drum si cineva iti spune ca e un drum gresit. Apreciaza respingerea, caci doar ea poate pune suficienta distanta intre tine si elementele negative din viata ta, in acelasi timp apropiindu-te de lucrurile pozitive pe care trebuie sa le atragi.
@shobix-eu vorbeam de respingere, ca sentiment trait in cazul unei despartiri sau al unui refuz de a da curs unei relatii sau de a inainta in relatie; dar tu ai dreptate legat de „poate fi cel mai bun lucru”; de cele mai multe ori asa si este; de fapt, intotdeauna este, daca noi stim sa il facem sa fie;
P.S: tu cum stii ca e bancul? asta e versiunea pe care o cunosc eu;
versiunea pe care o stiu eu este porcoasa, evident.
respingerea, in orice forma ar veni, se resimte la fel. este un refuz pe care nu esti capabil sa il accepti. ca ceri voie afara, sa dormi la o prietena, ca ceri o suma de bani sau o marire de salariu, ca ii ceri sa mearga cu tine in vacanta, ca iti doresti o relatie serioasa, copii, sa imbatraniti impreuna… pentru oricare, un refuz doare la fel. refuzul inseamna respingere, care inseamna ca nu esti considerat suficient de bun pentru a ti se spune da.
Doar in situatia relatiilor conjugale, cred ca marea majoritate au trait ambele situatii, de a respinge si de a fi respins… cum zice Diana mai jos, este un mecanism de aparare.
hahaha, m-ai facut curioasa in legatura cu bancul; e un blog despre libertate, sa stii; simte-te liber sa scrii bancul aici, cu Beep in partile esentiale (prea multa libertate strica uneori, haha)
in legatura cu rana de respingere, ce putem noi sa facem e sa o vindecam….cat mai mult….
Esti prima si singura persoana la care m-am abonat dupa doar cateva secunde (cam 3 la numar 😀 ) de cand am vazut ca ti-ai facut blog (initial, aveam un sentiment din acela, gen „al VI-lea simt”, ca vei avea canal de youtube, dar e super si ceea ce ai ales!!!).
Textele tale sunt WOW … de 10 ori WOW (meriti de mai multe ori, dar te-ar plictisi acel WOW :)), asa cam am ales cifra „magica” 10). Ce argumente am? Nu te plictisesti cand citesti, au incarcatura emotionala si te ajuta sa retraieste momente din viata ta, pentru ca toti am trait sau traim experiente de viata asemanatoare cu ceea ce ne prezinti.
Ce sa mai zic … astept cu mare drag restul povestilor de la capitolele de mai sus, in special AVENTURI IN CAPITALA, si mi-as dori sa faci un blog despre jocuri (de grup, pe telefon, pe calculator, etc) pe care le jucai in copilarie, dar si jocurile pe care le indragesti in prezent si de care esti pasionata (P.S.: eu am 2 jocuri online pe telefon: FIFA MOBILE 20 si TOP ELEVEN FOOTBALL MANAGER! E usor de inteles ca fotbalul e viata mea, ma ajuta fizic si psihic, iar de curand am aflat ca am tensiune de aviator – 12 cu 6 …. cum sa nu iubesti fotbalul in acest caz??).
Iti doresc multa sanatate si multa putere de munca!!!
@Simianovici ion-iti multumesc atat de mult! mi-ai facut ziua foarte frumoasa cu acest comentariu! ai intuit bine, sa stii ca vreau si canal de youtube in viitor; o sa vina si materiale cu AVENTURI IN CAPITALA, sper sa iti placa, unele din ele vor avea o retorica putin diferita de ce am scris pana acum;
Legat de sugestia cu jocurile pe telefon/calculator, din pacate nu sunt atat de familiarizata in prezent cu acestea, ma jucam in adolescenta destul de mult; „jocurie copilariei” e insa o idee minunata si deja mi-a notat-o; o sa vina!
Tine de pasiunea pentru fotbal, e frumos sa iubesti ceva si sa i te dedici, de asta cred eu ca suntem facuti: sa iubim cat mai mult si cat mai multe!
Multumesc inca o data!
@Cristina Maria – ma bucura foarte mult cuvintele tale si chiar nu ma asteptam sa am un impact emotional atat de mare asupra ta prin comentariul lasat, dar sa stii ca am scris ceea ce am simtit in acel moment si cred ca de aceea cuvintele au avut o incarcatura puternica.
Desi sunt multe persoane cunoscute din televiziune care au blog, nu m-am „conectat” cu acestea datorita subiectului pe care il abordeaza: fashion, make-up, etc … la tine e altceva … ceva special … ceva ce te atrage, te tine captiv, dar nu pentru a-ti face rau, ci pentru „a-ti da un restart” benefic, apoi te elibereaza, iar tu esti plin de energie si foarte bucuros (cel putin asta se intampla la mine!!! 😀 ).
Legat de canalul de youtube, in primele 10 vlog-uri, 1-2 … macar atat … ar trebui sa fie facute in „ORASUL VINULUI” (stii ce vreau sa zic!!! 😉 ) … eee, n-am dreptate?? :))) … iar ca locatii iti recomand DEALUL VIILOR, CELE 2 PARCURI DIN ORAS sau BATCA, dar decizia finala, bineinteles, iti apartine.
Legat de subiecte noi pe blog, mi-ar placea sa vorbesti despre arta culinara: cum a fost prima intalnire cu aragazul :))), cine a gusta din primul preparat culinar facut de tine 😀 si multe alte curiozitati culinare intalnite prin lumea intreaga.
Dupa cum vezi, scriu la fel de mult precum vorbesc, asa ca … ce sa mai … astept cu drag si nerabdare blog-urile tale foarte interesante. Numai bine!!! 🙂
@simianovici ion-da, m-a bucurat comentariul;
Referitor la Orasul Vinului, cred ca deocamdata raman la Bucuresti si eventual ies sa beau un pahar de vin dupa filmari:) nu stiu cu prima intalire cu aragazul, ca nu a fost „dragoste la prima vedere”; dar poate tocmai de aceea voi scrie; vom vedea;
ma bucur inca o data ca iti place ce scriu; multumesc
…Însă, personal, mă bucur că mi s-a întâmplat, pt aproape instant am devenit mult mai înțelept, cel puțin în ce privește când și cum și mai ales CUI dau ce am eu mai de preț. Și până la urma a fost bine, bine de tot! In lumea asta absolut orice are sens. ?
Ce am invatat eu despre respingere recent, lucrand din ce in ce mai mult cu oamenii: ca respingerea e o forta de autoaparare. Cand iubitul ne zice „Nu” isi apara sentimentele de potentiale rani. Alti oameni ne zic „Nu” pt a-si proteja bunastarea, veniturile, sanatatea. Suntem in realitate un pericol pt ei? Poate suntem si nu stim (ca nu ne cunoastem puterea sau umbrele, dar intuitiv se simt). Sau poate oamenii respectivi sunt prinsi in trecut si nu pot depasi propriile rani si traume, pot doar sa refuze noi oportunitati.
@DianaS-Diana, ai dreptate in legatura cu ce zici, in mare sunt si concluziile mele; in special ultima fraza „oamenii respectivi sunt prinsi in trecut si nu pot depasi propriile rani si traume, pot doar sa refuze noi oportunitati” am concluzionat-o si eu, din ambele roluri-si de respins si de „cel care respinge”; multumesc pentru comentariu, draga mea!
Pingback: A(m) fost odată…o prințesă într-un turn de sticlă - Parfum de femeie
Pingback: Articoul e despre ziua în care am înțeles că nu eram liberă! Mai e despre cursurile Essence și despre tine! - Parfum de femeie
Pingback: La bloc, pe blog (3): Despre păsări și păsărici! La propriu - Parfum de femeie
Pingback: Orele de educație sexuală creează oameni sănătoși, nu staruri porno! De ce ne e atât de frică de sex? - Parfum de femeie
Pingback: Ce ne facem, dom’le, cu influencerii ăștia? Uite că avem răspunsul - Parfum de femeie
Pingback: "Ești femeie, stai deoparte!" Ce se întâmplă acum în Afganistan și de ce ne privește pe toți - Parfum de femeie
Pingback: "S-a întâmplat! E război!" Mesajele unei prietene din Kiev care fugea de ruși m-au schimbat în câteva ore - Parfum de femeie
Pingback: Cum poți să ajuți concret, rapid, sigur oamenii din Ucraina? Cum poți să fii OM? - Parfum de femeie
Pingback: De ce să ajutăm niște “străini?” Ca să clarificăm, o dată pentru totdeauna! - Parfum de femeie
Pingback: Există mai multe feluri de violență! Nu doar bătaia! Și nu, nu îi iau apărarea lui Will Smith - Parfum de femeie
Pingback: Instrumente de fericire de la Sadhguru! Ce am învățat de la Sadhguru în perioada în care am interacționat în România? - Parfum de femeie
Pingback: Ce înseamnă să fii empatic? Empatic=să nu fii prost-grămadă! Pe cât posibil... - Parfum de femeie
Pingback: Rușine?! E acesta monstrul de sub pat al fiecăruia? Și ce e de făcut? - Parfum de femeie
Pingback: Care e treaba cu gândirea pozitivă dusa la extrem? De ce nu mai avem voie să fim triști, furioși, supărați? - Parfum de femeie
Pingback: Fii bogat și în... informații corecte! De ce este importantă educația financiară? - Parfum de femeie
Pingback: De ce nu a cerut Delia părerea mea legat de copii? Sau Daniela Crudu? Halep de ce nu a întrebat când să se retragă? Și mai sunt alții... - Parfum de femeie
Pingback: Cât de frică vă e să greșiti? De ce e o greșeală un BAU-BAU? Și nu, nu e despre Ana Morodan! Sau e?! - Parfum de femeie
Pingback: Am obosit să mai fiu pompierul de serviciu! Și nu, nu mă refer la varianta kinky! - Parfum de femeie
Pingback: Despre anxietate, cu maximă sinceritate! Ce, de ce și mai ales ce e de făcut? - Parfum de femeie
Pingback: Informația deținută NU mai înseamnă demult putere! Ce pun eu, ce punem noi în loc? - Parfum de femeie
Felicitări! ❤️
Pingback: "Tati part-time" și Eva Măruță, prin ochii unei foste colege (im)perfecte a lui Măruță! Sau de ce oamenii își pierd vremea bombănind binele?! - Parfum de femeie
Pingback: O poveste cu o mică minune de Paște! Sau o poveste pentru oameni care se simt singuri - Parfum de femeie