Iadul e pavat cu intenții bune 1

Bancul e ultracunoscut, dar mereu actual:

La școală, învățătoarea îi întreabă pe copii ce faptă bună au făcut în ultima săptămână.

Gigel: „Eu am ajutat o bătrânică să treacă strada”.

Învățătoarea: „Bravo, băiete”

Ionel: „Și eu am ajutat o băbuță să treacă strada!”

Învățătoarea (entuziasmată): „Felicitări și ție”

Vasilică: „Eu am ajutat o femeie bătrână să treacă strada”

Învățătoarea (uimită): „Și tu, copile? Cum, ați făcut toți aceeași faptă bună?

Gigel: „Foarte simplu! A fost nevoie de toți trei pentru că băbuța nu voia nici în ruptul capului să treacă strada!”

Deși numele meu e Cristina-Maria, am fost, pe rând, și Gigel și Ionel și Vasilică și băbuța,  în ecuația vieții mele. Mai nou, de când observ cu mai mare atenție oamenii, am devenit și “învățătoarea” din banc, iar în jurul meu plouă cu Gigei și cu Ionei! Torențial! Și cu biete băbuțe, catapultate direct în mijlocul străzii, de unde nu știu încotro să o ia!

O prietenă îmi povestește că nu mai scapă de mama care o bate la cap să facă vaccin antigripal! Prietena are peste 40 de ani. Un amic vrea să își schimbe jobul și casa și viața, dar familia se împotrivește cu toate armele! CU TOATE ARMELE! Amicul are peste 30 de ani! Cineva foarte drag mie și-a deshis de curând o afacere cu potențial, dar tatal lui “cineva drag”, fost om de afaceri (de succes), îi explică de câte ori are sau n-are ocazia cât de greu e să ții un business, cât de bine e să nu ai un business și în general ce decizie greșită a luat el, că a renunțat la o viața ușoară, fără business, normal.

Citește mai departe
Procrastinarea 1

Eșți procrastinator-șef și tocmai ai mai amânat o dată ce e important și ai ales să vezi poze cu pisici? Cuvântul “mâine” e favoritul tău, dar în dicționarul personal înseamnă   “cândva” “altădată” “odată și odată” sau “vreodată”? Pentru tine există un supererou! Un super-salvator, un tătuc al tătucilor care abia așteaptă să tăbăcească fundul tuturor problemelor tale! Numele lui e: VIITORUL TU!

VIITORUL-TU e undeva, la o petrecere exclusivistă, ciocnind șampanie cu VIITOAREA-EU. Asta după ce amândoi au rezolvat ce aveau de făcut și au pus în practică absolut-toate-acele lucruri pe care noi spunem că le vom face mâine sau cândva. VIITORUL-TU și VIITOAREA-EU au o carieră fulminantă, o sănătate de fier și o viață personală  bulbucind în iubire și relații împlinite!  

Citește mai departe
Singuratate 1

Știți acel MEME faimos în toată lumea numit „pisica singură/pisica in singurătate” (lonely cat)? Compus din câteva benzi desenate, prezintă un animăluț pe care iți vine să îl iei în brațe, dar care se văicărește că :

“sunt atâââââât de singur(ă)”

„de ce trebuie să trăiesc așa singur (ă), în așa singurătate?”

“O să se termine vreodată această singurătate?”

E, și în momentul în care cineva se apropie să îl mângâie, pisoiul se zburlește : “IA-ȚI MÂINILE DE PE MINE!”  

Citește mai departe
Procrastinare

Sunt Cristina-Maria și visez la un blog de suficient de multă vreme încât să nu pot să va zic…anul, că mi-ar fi rușine! Pot să va spun însă că articolul asta trebuia să fie gata demult, dar… am avut treabă! Fix când să mă apuc, am realizat că nu îmi beam ceaiul din cana preferată. (?!) Că doar are mesaj motivațional și cum pot să scriu fără motivație?! Așa că i-am făcut mutație musetelului! După un timp greu de definit, am realizat că tot ce aveam în cap era legat de ce biscuiți ar merge la ceai. Nu mă hotărâm!

Ca să nu mai pierd timpul cu prostii (?!) am decis să îmi cumpăr mai multe feluri și să mă întorc la blog. Pe drum însă mi-am amintit că vreau să reduc zahărul procesat din alimentație, așa că am luat gutui. Când m-am întors, mi-am dat seama că ceaiul nu are același feng-shui cu gutuile ca și cu biscuiții, așa că hai să reconsider teoria zahărului. M-am apucat să citesc articole despre zahăr, zaharoză, sucraloză, zaharină, aspartam, miere de albine, extract de ștevie și sirop de agave. Și care poate îndulci mai sănătos biscuiții?!? Când am terminat, era vineri! De articol, care e despre procrastinare, mă apucasem marți! Superb!

Citește mai departe
Recunoștința 1

“De ce să fiu recunoscător? Cui? De ce? Nu am primit niciodată nimic, de la nimeni!” mi-a trântit un amic bosumflat. Intelectual, ras, tus, frezat, tată responsabil, știți modelul, ai fi crezut că înțelege. Dar nu, nu înțelegea! Și știți ceva? Nici eu nu am înțeles mult timp! Și acum îmi e greu, uneori! Mental, pricep fără probleme! Cu inima, pricep uneori, de mai multe ori, nu mereu!

Dar ce e recunoștința?

E foarte interesant pentru că, pe dexonline, primul sens al recunoștinței este“obligație morală pe care cineva o are față de cel care i-a făcut un bine, iar al doilea sens este  “recunoaștere a unei binefaceri primite.” Și totuși, recunoștința înseamnă mult mai mult! Și, din perspectiva mea, în niciun caz “obligație”. Cel mult, responsabilizare și responsabilitate! Dar așa cum niciunul dintre noi nu poate fi cuprins într-o definiție de două rânduri, nici recunoștința nu încape într-o simplă explicație dintr-un dicționar.

Recunoștința, în sine, e o lume! Și poate cuprinde lumea întreagă! Presupune capacitatea unei persoane de a vedea ce e bun și pozitiv în viață! Și realitatea e că în absolut orice moment, în absolut orice situație, poți găsi ceva pentru care să fii recunoscător! Asta dacă ai puterea emoțională corespunzătoare și mentalitatea potrivită (ceea ce englezii numesc “mindset”).

Recunoștința, ca o pereche de ochelari care te fac să VEZI

Prietenii mei miopi – o spun cu dragostea și cu dioptriile personale de rigoare, pentru că da, port ochelari – știu senzația pe care ți-o dă o pereche de lentile corect alese. Dar și când o găsești….mamăăăăăăăăă! Prietenii care au norocul să vadă bine fără niciu ajutor, pot să facă un experimet: să împrumute o pereche de ochelari, să observe cum se vede lumea prin ei-că de văzut se vede, dar prost- și apoi să o dea jos! Mamăăăăă!

Și știți ceva? Și cu, și fără ochelari, lumea înconjurătoare e FIX aceeași! Numai că voi o vedeți cu totul altfel!

Citește mai departe
poza supereroine

O să fie un 2020 magic! O să fie cu dragoste, multă dragoste, foarte multă dragoste! Cu reușite profesionale, cu mult, foarte mult râs! Cu sănătate, cu aventură, cu sport, cu sex (pam pam), cu zboruri cu avionul în locuri faine și foarte faine! Cu oameni noi, cu prieteni vechi, cu haine la modă, cu spectacole, concerte, piese de teatru, cărți și cursuri. O să fie anul în care eu o să învăț să conduc fără să fiu etichetată drept “gagicuță la volan”! Și o să ajung să gătesc bine de tot! O să fie cu mult curaj, multe mari schimbări, cu mult sens și cu dragoste! Și dacă nu am zis dragoste, hai să zic: cu dragoste!

Bun, am stabilit, da?

V-ați dat deja ochii peste cap? Mă refer la voi, toți “realiștii”, toți pesimiștii, toți “nu-le-poți-avea-pe-toate-în-viață”, toți cei speriații de bombe (ca mine), cu subconștient de victimă (ca mine), cu traume și frici (ca mine).

Așa că să continuăm! O să fie un 2020 cu multe dificultăți! Cu frici, blocaje, limitări, probleme ivite din senin! Cu multe momente în care o să îmi vină/ îți vină să strâng(i) de gât pe toată lumea! Cu lacrimi vărsate în singurătate și înghițite în public! Cu multe clipe în care te simți…gol! Sau înghețat! Sau și gol și înghețat! Știți momentele acelea în care simți că ești paralizat pe dinăuntru și nu trece nimic, băi, dar nimic? Poate doar durerea, asta dacă ai curajul să lași ceva să treacă? E, o să fie și cu acele momente!

BAU! V-am speriat?

Știu, și eu pe mine! Dar, mda, o să fie ȘI cu acele momente! Știu, legea atracției (în care și eu cred), adepții gândirii pozitive (pe care și eu o testez, cu limite), afirmațiile și rezoluțiile de an nou nu includ astfel de viziuni! Știu, știu, hai să nu ne focusăm pe ce nu o să meargă, hai să vedem DOAR ce e bun! HM! (interjecție care exprimă neîncredere, nu firmă de haine).

Citește mai departe
TEDxBucharest

Am crescut cu toții cu imaginea aceea a lui Făt-Frumos-Greuceanu-Batman-Superman care, în calitate de supererou, schimbă lumea și o face mai bună. Am intrat în viață cu povești, multe bine instalate în subconștient, în care bărbații Alfa sunt cei aleși, crescuți eventual în condiții speciale. Musai trebuie să zboare sau să călărească un armăsar care mănâncă jăratic, să se dezvolte într-un an cât alții în zece, eventual să se nască dintr-o lacrimă sau din lăptișor de matcă (mă rog) și să fie educat de Zâna cea bună! Nu, serios?

Pai dacă asta ar fi imaginea lui Făt-Frumos și doar asta, dacă astea sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un bărbat Alfa, care face lumea mai bună în jurul lui, atunci înseamnă că realitatea e plină doar de zmei și balauri? Nu prea cred.

Citește mai departe
TEDxBucharest

Ce înseamnă să schimbi lumea? E o întrebare recurentă, într-o lume care oricum se transformă permanent. Motivația întrebării? Pe de-o parte, ego-ul și dorița de a conta! Pe de altă parte, iubirea și nevoia de mai bine și de a fi mai buni! Eu așa cred! Așa că îmi pun și eu întrebarea asta des: ce înseamnă să schimbi lumea?

Maica Teresa spune „daca vrei sa schimbi lumea du-te acasa si iubeste-ți familia.” Speakerii motivaționali insistă: „dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine.”

Și totuși, ce înseamnă să schimbi lumea? De curând, am participat la TEDx Bucharest și la TEDxBucharest Women și mi-am propus să mă apropii de răspuns într-un mod pe care îl văd cel mai potrivit: observând oameni care fac asta prin tot ce sunt ei!

Iar apoi am simțit să vă prezint câteva femei care mie mi-au schimbat un pic lumea, după ce le-am ascultat poveștile.

Citește mai departe
Romania 1

Hai să începem cu finalul, că tuturor ne plac finalurile fericite: te iubesc necondiționat! Uneori, „foarte necondiționat”! De exemplu când în capitala ta stau zeci de minute în trafic, în muzică deja tradițională de claxoane. Sau când la mine pe stradă apare colecția toamnă-iarnă de borduri, că cele din primăvară se demodaseră! Dar te iubesc! Ești genul acela de entitate “iubibila” și foarte “iubibilă”, pe care îți dorești să o strângi în brațe și când îți vine să îți iei câmpii! Câmpii și dealurile și podișurile și munții, că tot ai toate formele de relief!

Citește mai departe
biblioteca 1

Chiar dacă în turul 2 de scrutin aria cercului de votanți s-a extins, e clar că mai avem de lucru aici. De fapt, ȘI aici! La școala adevărată a vieții-„nu aceea pe care o face toți băieții”-ne aflăm la clasele primare. Deși mulți sunt elevi frumoși și deștepți, ca medie suntem încă mici/PI-tici și avem de învățat.

Sunt în mod clar adepta exprimării pe rețelele de socializare – chiar și în gura mare, că doar scriu pe blog! Dar nu cred că postările și cartonașele pe Facebook vor conduce o țară la schimbare.

Citește mai departe