sex in adolescenta si sarcina

S…Hai că se poate! S-E…X. SEX! A durut? Da? Da. Știu!

O adolescentă de nici 14 ani, un copil de 13 ani și șapte luni de fapt a adus pe lume un alt copil. A ascuns sarcina nouă luni de familie și a ajuns la spital după ce i-a spus mamei că are dureri abdominale. O altă adolescentă a născut a doua oara, la 16 ani. Poveștile nu sunt de câtiva ani sau de câteva decenii, sunt de câteva zile! Prima s-a întâmplat la Buzău, a doua la Iași. Ambele în țara unde copiii nu au voie să învețe despre S-E-X, pentru că e „rușinos”. Dar nu ne e nici jenă, nici rușine că se întâmplă așa ceva! De ce ne-ar fi? Se întâmplă la alții, nu? Copilul nostru niciodată nu ar….Nu ar…ce? Mi-aș dori, chiar mi-aș dori ca cineva foarte vehement împotriva educației sexuale în școli să continue fraza…Eventual un părinte care îmi spune că eu nu sunt încă mamă, deci nu știu cum e…

Pentru că l-aș întreba de pe acum: ce nu știu?

Citește mai departe

AUDIO 1

Îmi aduc aminte când mă anunța tata că mergem la mare. Aveam 8, 9, 10 ani și mă pregăteam cu o săptămână înainte. Păpușile mele – și aici nu glumesc – se mutau pe balcon, să primească și ele mai mult soare! Întorceam biblioteca cu susul în jos, să decid ce carte merită anul ăsta să meargă la plajă, împreună cu mine. Căutam prin sertare scoicile mari de anii trecuți, ca să aud sunetul marii și să o salut. Să știe că vin!  Nu se întâmpla mereu în vacanță ce visam sau ce mi-aș fi dorit! Dar mirosul acela de mare, culoarea “albastru-verde-nu-știu-ce”, nisipul care arde împreună cu aerul, mingea mea albastră de volei și gentuța de paie pe care am lăsat-o la o pizzerie din Constanța – împreună cu amintirea primei pizza din viața mea – îmi fac copilăria să zâmbească.

Citește mai departe
Toshiba editat

Știați că în Japonia, cei care iubesc nu spun pur și simplu “te iubesc”? Formularea utilizată s-ar traduce corect în limba română prin expresia “e iubire.” La fel de simplu și de frumos cum ai spune “e zi” sau “e lumină.”

Sunt fana celor două cuvinte rostite împreună, adică “te”+”iubesc”=LOVE la mine (HA!)! Cu toate acestea, expresia “e iubire” îmi dă o stare și mai bună. E iubire peste tot, nu doar în cuplu sau de Ziua Îndrăgostiților!

Și dacă tot e iubire peste tot, orice te poate cuceri, așa-i? Orice poate…dacă poate! Dacă mi-ar fi spus cineva acum mulți ani că mă voi lăsa cucerită de o serie de electrocasnice, aș fi crezut că vorbește sub influența unei supradoze de zahăr.

Citește mai departe
burta mare

Atenție: Acest articol (Brand de țară: gura mare, burta și mai mare) nu vă va afecta emoțional! Dar s-ar putea să vă enerveze puțin! Puțin mai mult! Vă înțeleg! Și pe mine mă cam irită, dar asta este!

“ Uite o burtăăăăă! Uite încă unaaaa! O burticăăă! Un burdihan! Moaaaammmmmă! Încă un burtoi!” Cam în stilul asta a fost monologul unui prieten din Suedia, plecat din România când avea 5 ani, ajuns acum la vreo 57. Cât timp ne-am plimbat pe Kiseleff, iar gașca noastră încerca să găsească un restaurant unde urma să facem burtă (mai mare, unii), amicul meu mai mult suedez mi-a numărat abdomenele de burghez din jur. Sau cum să le zic? Ghiozdanele stomacale….Burdufurile…Burticile….Offf! Așadar, „o burtă, două burți, trei, patru…”

Citește mai departe
singuratate sarbatori 1

Acum, că au trecut puțin zurgălăii, cârnații încep să se așeze – în burtă și pe burtă, iar anul se înnoiește, hai să spunem lucrurilor pe nume: uneori, suntem triști sau furioși de sărbători! Copleșiți de singurătate sau necăjiți! Uneori plângem! Și e OK!

Da, cred în magia Crăciunului. Am avut ani când, în decembrie, eram posedată de clopoței și luminițe. Am fost mereu prima la făcut cadouri, am fost mulți ani fana filmelor de sărbătoare și am iubit această perioadă ca pe o poveste despre sufletul adevărat al fiecărui om.

Citește mai departe
Crăciun 1

Cum să personalizezi un cadou? Știți cum se spune: globurile de Crăciun devin tot mai valoroase de la an la an. Sunt tot mai prăfuite, unele din ele mai decolorate sau mai urâțele, dar dacă împodobesc un brad într-o casă cu sărbători luminoase, ajung să cuprindă amintiri și emoții. La fel e și cu darurile. Nu contează atât de mult cât costă –ok, uneori contează, dar nu prețul face darul…neprețuit.

Eu cred că un cadou special nu vine la pachet cu “ O, vai, mulțumesc”, ci cu vreo câteva secunde de tăcere, o lumină în privire și apoi cu “ ooooo, vai, mulțumesc.”

Citește mai departe
rasism 1

În mod evident, acest articol nu e despre fotbal! O fi el sportul rege, dar când mingea s-a urcat pe tron, cred că eu eram într-o perioadă anti-monarhistă sau ceva, că nu am participat la încoronare. În plus, a trecut ceva de la scandalul în care a fost implicat Sebastian Colțescu, așa că nu mai poate fi doar despre ce s-a petrecut la meciul PSG – Istanbul Bașakșehir.

Oamenii au început oricum să uite problemele profunde generate de situație. Mulți nici nu le-au sesizat vreodată. Au primat glumele, meme-urile și întrebările existențiale de genul “cum o să bem noi de acum încolo vin întunecat de Drăgășani?” Și cu acelea am și rămas.

Citește mai departe
Japonia

Am plecat în Japonia într-o vară, când lumea era mult mai mică decât pare acum, iar eu aveam nevoie să îmi simt inima mai mare! Mult mai mare! Terminasem o poveste de iubire și, înainte de a intra într-o nouă relație, voiam să încep alta, mai faină: cu mine!

Mai în glumă, mai în serios, ca să îmi regăsesc “zen-ul și Feng-Shui-ul”, unde mă puteam duce mai bine decât în țara care le-a ridicat la rang de artă? Pe străzile curate ale capitalei, în orașul unde până și Godzilla are acte de rezidență și adresă în Shinjuku, am descoprit o lume pe care mă străduiesc, pe cât posibil, să o port cu mine.

Citește mai departe
Sustenabilitate 1

Cine a vrut să fie Batman, Wonder Woman, Superman sau Sailor Moon când era mic, mâna sus! Și nu, nu pentru colanții de supererou sau diadema de supereroină! Ne doream să fim aceia care făceau bine în jur, care salvau oamenii și pământul întreg! Care contau!

Și acum? Da, exact! Acum am crescut, iar nasul de Superman și Wonder Woman-în-devenire a dat de facturi, de griji pentru supraviețuire sau de comunicate zilnice despre evoluția pandemiei SARS-CoV-2. Prea stresați ca să mai salvăm chiar și 5 minute pentru un om iubit, ne mai arde de salvat planeta? Pentru mulți răspunsul e NU, dar NU e bine! Pentru NOI!

Citește mai departe
accelerația în viață 1

La școala de șoferi, prima lecție e despre pornirea de pe loc și despre oprirea autovehiculului! Accelerare și frânare! Până nu le înțelegi pe astea, nu intri în trafic! Teoretic! Întâiul meu instructor, când a văzut că prima dată am apăsat accelerația parcă eram Kimi Räikkönen, iar pedalei de frână i-am dat un super bocanc, desi purtam sandale, a înghițit în sec și-a zis că, dacă nu m-a învățat nimeni ilegal să conduc, de ce și-ar strica el bunătate de motor să mă învețe legal? Așa că ce-am făcut preț de câteva lecții a fost să ne fâțâim prin trafic – el cu picioarele pe pedale și eu cu cu mâinile pe volan!

Citește mai departe