"Credeți în NOI!" (Valentin Mihăilă, mijlocaș) și "În inima Naționalei"! Sau de ce să iubești fotbalul când nu îl iubești

„Credeți în NOI!” (Valentin Mihăilă, mijlocaș) și „În inima Naționalei”! Sau de ce să iubești fotbalul când nu îl iubești

fotbalistii echiăei nationale - "În inima Naționalei" — SURSA FOTO: INSTAGRAM ECHIPA NAȚIONALĂ

„Credeți în NOI!” (Valentin Mihăilă, mijlocaș) și „În inima Naționalei”! Sau de ce să iubești fotbalul când nu îl iubești! Uite un articol pe care, dacă mi-ar fi spus cineva că o să îl scriu, i-aș fi zis să degajeze. În termeni fotbalistici (pam pam), să meargă și să bată la altă poartă.

Realitatea e că nu sunt microbistă…

…și am văzut doar câteva meciuri de fotbal în toată viața. Vreo…puține, nu integral. Când eram mică și voiam să fiu cool că mă dau stelistă (îmi plăcea cum sună denumirea cu stele, nu făceam altă diferență). Unul cap – coadă la o finală mondială Italia – Franța. Dar numai pentru că mă aflam la Paris și prietenului meu de atunci i s-a părut cu noroc să vedem partida și să câștige Franța. Au ieșit victorioși italienii. Mă rog. De data asta însă, sunt unul dintre cei pe care i-a prins fain povestea fotbalistică de la EURO 2024. Chiar m-am surprins și pe mine cu entuziasmul. Și m-am gândit de unde combinația (cică tot termen din fotbal, mă scuzați:))). După, m-am uitat la un film produs de un fost coleg, Remus Achim, „În inima naționalei”, și am înțeles.

„În inima Naționalei”

Filmul prezintă „Generația de suflet”, cum a numit selecționerul Edi Iordănescu echipa care reprezintă România la EURO 2024. Dincolo de fotbalul pe care nu îl pricep, e acolo o inimă pe care încep să o înțeleg. M-a impresionat fiecare poveste spusă de fotbaliștii Naționalei. Mi-a plăcut modestia, aproape smerenie a lui Ianis Hagi și a căpitanului Nicolae Stanciu. Dar dincolo de orice, mi-a rămas o frază spusă de mijlocașul Valentin Mihăilă.

Era într-un interviu transmis de GSP.RO și preluat de „În inima Naționalei”. Un interviu în care era clar că multe lume vrea să muște din fotbaliști. Discuția a fost cam așa:

Valentin Mihăilă: Suntem o echipă mică, așa cum spun toți! Aveți încredere în noi, pentru că alții nu aveți! Dacă aveați alții, de ce nu chemați alții…Credeți în noi, pentru că suntem o țară…

Reporter (voce): Nu chemăm noi…

Păi nu, dar credeți în NOI!

„Credeți în noi!”

Conversația a rămas cu mine, iar vorbele „credeți în noi” au devenit cumva cuvinte de suflet. Valentin Mihăilă are 24 de ani și, cel mai probabil, e crescut de o generație în care credința era doar o treabă legată de religie. Dar e fain că spune altă poveste către toate generațiile. Chestiuni ca încredere în oameni, încredere în tine, nu existau înainte. Sau erau răzlețe.

„În inima Naționalei”

E fain tonul folosit de Mihăilă când rostește „credeți în noi”. E unul puțin frustrat, puțin iritat și extrem, extrem de sincer și de puternic. Realitatea tristă e că noi,românii, habar nu avem cum să credem în noi. Cu atât mai puțin în alții. Suntem doxă de cursuri motivaționale care ne învață iubirea de sine și suntem cei mai buni elevi. Și cam atât. Suntem plini de istoria aia sforăitoare și de geografia aia „preamăreață” pe care am învățat-o la școală, dar nu am crezut o iotă din ele. Avem nevoie să învățăm să CREDEM. Să credem în noi și atât! Nu în noi, comparativ cu alții. Nu în noi când o să fim mai tari ca X și Y. Când o să avem lanuri mai mănoase. Peisaje mai frumoase.Și victorii mai multe. ÎN NOI! În noi și atât! Să ne uităm la noi! NOI cu NOI, și sigur găsim o mie și ceva de motive să credem.

Ce a zis băiatul ăsta talentat de 24 de ani era despre fotbal, dar nu E doar despre fotbal. Ideea e să credem în NOI.

Cum spuneam….

…. nu iubesc fotbalul. La un meci mă uit după culoarea tricoului. Și, cel puțin când joacă Naționala României, dacă e galben, e de bine. Știu că sunt două porți și intuiesc că cea bună e aia unde nu dau tricourile cu care țin eu gol (SIC!). Mă rog, înțeleg „corner” pentru că știu engleză, dar nu bag mâna în foc pentru alti termeni fără Google. Dar aleg să CRED! Și nu doar când e vorba de fotbal…

Ca piesă la acest rânduri, mai mult simțite decât scrise, o piesă faină de pe coloana sonoră a filmului „În inima Naționalei!” Pe care da, vi-l recomand!