Elena Lasconi, realizator “Femeia ca o pradă” (PRO TV): “Există 7 feluri de violență, nu doar fizică”

elena lasconi violenta 1

Bătaia nu e ruptă din rai, e ruptă din suflete care au devenit mici, pentru că nu au știut și nu le-a învățat nimeni cât de mari pot să fie! Într-o societate în care Pravila lui Vasile Lupu, care reglementa MODUL în care bărbatul își putea bate nevasta, a fost în vigoare secole întregi, începem în sfârșit să ne trezim. Iar acum, dacă Dumnezeu, psihologul, rudele și chiar victima îl pot ierta pe agresor, legea nu o mai face! Mai sunt însă multe de înțeles. Și de vindecat!

Campania “Femeia ca o pradă”, inițiată la PRO TV de Elena Lasconi, fotografiază o realitate care doare mai tare ca un pumn! La fiecare 30 de secunde, undeva în România, o femeie e agresată, bătută, abuzată. În timpul pe care îl petreci tu ca să citești acest material, mai multe suflete, se fac țăndări. Cel mai probabil, nu pentru prima dată…

Femeia ca o pradă-E atâta dramă în spatele unui singur act de violență, încât te copleșește.

Recunosc, mi-a fost greu să vorbesc cu Elena pe această temă. Asta deși o cunosc de 12 ani și e unul dintre “oamenii cei mai umani” care există. Dar acestă parte de realitate îmi răscolește și mie răni care încă se vindecă. Știu însă că cea mai bună metodă de a rezolva o problemă NU e sa fugi de ea, pentru că riști să îți petreci viața fugind, cu problema care îți suflă în ceafă. Cel mai bine e să apuci problema de mână, să te uiți în ochii ei și să găsești o soluție.

Îi mulțumesc Elenei că, după ce a respirat mai bine de trei luni astfel de povești, a pus reflectorul pe o realitate care TREBUIE cunoscută. Violența domestică e o mare problemă a românilor și nu e doar de natură fizică, așa cum cred mulți. Tocmai de asta, victimele de multe ori habar nu au că sunt victime, iar agresorii nu au idee că sunt agresori.

Într-o discuție mai largă, care s-a concretizat inclusiv într-un interviu pentru PRO TV, Elena mi-a explicat și că există 7 feluri de violență într-un cuplu:  

1.Violența psihologică

Elena Lasconi :  “Am auzit povești ce ar bate orice scenariu de film: soți care pun detector GPS în căptușeala poșetei soției sau microcamere în rosturile de la faianța din baie, victime care mi-au spus că, după ce au făcut plângere la DIICOT pentru microcamere, de exemplu, soțul le-a spus cuvânt cu cuvânt ce au scris în plângere. Practic, erau ascultate în timp real de către agresor. O femeie mi-a povestit că bărbatul ei se trezea noaptea și dădea drumul la muzică sau la televizor foarte tare, ca să o sperie. Și câte alte povești.

2.Violența verbală

Elena Lasconi: “multe femei sunt înjurate, jignite, umilite, Iar asta doare ca și bătaia.Dar asta nu miră pe nimeni pentru că pare o normalitate. În România se injură peste tot: în Parlament, la spital, la scoală, la serviciu, peste tot….

3.Violența sexuală

Elena Lasconi: “Nimeni nu vorbește deschis despre asta, dar sunt atâtea femei care ajung să fie la dispoziția bărbatului, pe ideea că e în fișa postului, fără să conteze ce își doresc ele.

4.Violența economică

Elena Lasconi: “Sunt femei care sunt obligate să fie casnice, iar apoi nu primesc suficienți bani pentru supraviețuire. Sau femei care câștigă foarte bine, iar soțul le confiscă salariul/cardul.”

5.Violența spirituală

Elena Lasconi: „Sunt femei care, din tot felul de motive, la un moment dat, nu sunt lăsate să meargă la Biserică nici măcar de Paște și de Crăciun.

6.Violența socială

Elena Lasconi: În acest caz, victima e izolată de restul lumii, de familie și de prieteni. Și foarte important de știut: agresorul actionează doar în izolare!

7.Violența fizică

Elena Lasconi: “E dureros că statisticile arată că peste 60% dintre români consideră că nu e nimic ieșit din comun ca  bărbatul să își bată nevasta.”

elena lasconi violenta 2

Crezul acestui blog este că #oameniisuntpovesti. Din păcate însă, nu toate poveștile sunt basme! Campania “Femeia ca o pradă” a spus răspicat o serie de “NEbasme” menite să deschidă ochii românilor. Pentru că prea des, subiectul “violență în familie” sau “violență în cuplu” e tratat ca pe marginea șanțului-cu titlu de bârfă adică sau ca la tribunalul fariseilor-cu opinii neavizate și inutile despre actorii implicați.

Schimbarea nu se produce însă nici prin bârfe, nici prin pietre aruncate la întâmplare către agresori sau către victime.

Se produce întâi prin conștientizarea că există astfel de probleme și că ne afectează pe toți.

Așa cum spune Elena, “profesoara care îți pregătește copilul pentru viață poate să fie victima violenței domestice, iar munca ei ar putea să fie afectată de ce trăiește acasă, asa ca si copilul tău ar putea fi afectat….. “

Schimbarea se mai produce dacă TU, EU, NOI, ajutăm oamenii avizați SĂ AJUTE.

Poți să alegi să sprijini un ONG care se ocupă fix cu astfel de probleme. Poți ca, atunci când auzi țipete disperate, să suni la Poliție. Din păcate, Elena mi-a povestit că “la Târgu Mureș a existat un caz al unei femei care a fost torturată timp de 24 de ore și nimeni nu a intervenit. Nimeni din bloc nu a sunat la Poliție deși o zi întreagă acea femeie urla de durere!”

Și mai poți ca, atunci când cunoști o victimă sau un agresor, să faci tot posibilul, fără să judeci sau să intri cu bocancii în durerea altcuiva, să îi îndrumi către un psiholog, o organizație, sau macar o rudă apropiată lor care crezi că ar fi mai conștientă. Sau, dacă tu însuți te recunoști într-unul din cele două roluri, să ceri ajutor!

Da, eu cred cu tărie că o societate sănătoasă salvează victimele de agresori și pe agresori de ei înșiși. Prin psiholologi, prin legi, prin autorități, prin campanii de conștientizare-cum a fost “Femeia ca o pradă”, prin oameni implicați! Oameni ca oricare dintre noi!

Mai poți citi și: FRICA…SĂ VORBIM CU MULT CURAJ, DESPRE CÂT ÎMI E DE FRICĂ!

Pe Elena Lasconi o poți citi AICI

Pe mine mă poți urmări pe Facebook AICI și pe Instagram AICI

În general, însoțesc fiecare material cu o piesă, dar aici mi se pare mult mai potrivit un material din campania „Femeia ca o pradă”. Reportajul de mai jos a fost făcut cu Petronela Rotar, fost angajat PRO TV, în prezent una dintre cele mai talentate și inspiraționale scriitoare ale românilor si ale sufletului meu:

SURSA FOTO: PRO TV

7 Comments

  • Adrian
    Reply

    Doar atâtea forme are abuzul asupra femeilor din România? Ce zici de abuzul ”social”, atunci când ”societatea” te condamnă când îți ceri drepturile? Dar inegalitatea de șanse? Sau discriminarea general acceptată din școală, familie, societate – ”tu ești fetiță, nu ai voie să faci asta”? Până și colacul de la WC face parte dintr-o discrimare și un abuz. 🙂
    Una peste alta, vina (și sper să nu fiu acuzat acum și eu) este oarecum împărțită. Eu știu un lucru- atunci când nu-mi convine ceva, plec din acel mediu. Desigur, este un cerc vicios, nu poți pleca dacă nu ai unde sau depinzi financiar de abuzator, însă, înainte să găsiți teme de discuți, ar trebui să puneți presiune pe clasa politică pentru un cadru legislativ mai drastic și pentru accesul mai facil la o educație de profil.
    PS: este foarte ușor să picați în cealaltă extremă, aceea a feminismului exacerbat. Succes!

    • Cristina Maria
      Reply

      Dragul meu Adrian,
      In primul rand, multumesc pentru comentariu si pentru”succes-ul” de la final:)

      In al doilea rand, nu am zis nicaieri ca această clasificare e una exhaustivă! E o lista pe care Elena a identificat-o într-un demers de luni de zile pentru o campanie PRO TV. In esența, se refara la violența domestică , iar lista are rolul cumva de a trage un semnal de alarmă în situații in care femeile nu reacționează decât la ultima fronitieră, adica la pumn. Până atunci sunt însă mult mai mulți pași.

      Legat de ce spui tu „atunci când nu-mi convine ceva, plec din acel mediu”, daca într-adevăr așa e, foarte bine. Te felicit!

      Dar, din experiența mea, problema nu e DOAR cu oamenii care nu pleacă, ci și cu cei care nu își recunosc lor înșiși că le-ar fi mai bine dacă ar pleca. În psihologie se cheama „disonanță cognitivă” și se referă strict la capacitatea noastră de a ne îmbrăca realitatea în irealități care fac o anumită situație mai acceptabilă la prima vedere. Oamenii fac des asta- femeile care sunt abuzate sau chiar și abuzatorii nu fac exceptie.

      În plus, mai e o chestie foarte complexă, care se cheama „subconștent”-si pe care eu una inca nu am reusit sa il imblanzesc. Vorbesc aici strict despre mine:) Poate imi spui tu cum se face:) Ca regula generala, oamenii nu cauta inconstient fericirea, ci situatiile familiare, pentru ca le dau un sentiment de falsa siguranță, de control și de impresie că „aici eu știu să mă descurc.” Iar cu cat esti mai inteligent (ma refer aici la inteligenta conștentă, rațională), cu atât situațiile pe care le creezi sunt mai cosmetizate, parfumate, parsive si imbracate frumos, în cazul în care recreezi traume pe care încă nu le-ai vindecat!

  • Simianovici Ion
    Reply

    Violenta – cea mai dura arma a omului impotriva omului, a faunei si a vegetatie, a tuturor lucrurilor si obiectelor care il inconjoara. Ea se naste din ura, invidie si multe alte impulsuri negative care ne inconjoara, ne acapareaza mintea si ne intuneca judecata, oferindu-ne, ca unica solutie, VIOLENTA.
    Foarte frumos a impartit, in categori, colega ta, violenta; as putea spune ca a fost o munca titanica (a 13-a munca herculiana, daca imi permiti!!!), pentru ca nu e usor sa descoperi „fetele” violentei domestice, care, in zilele noastre, este tot mai prezenta in jurul nostru.
    Cred ca intr-o relatie este bine sa punem de la inceput intrebarile potrivite pentru ca in viitor sa nu avem parte de surprize. Trebuie sa ne intereseze TRECUTUL, PREZENTUL si VIITORUL celui de langa noi, ca sa stim cu cine mergem la drum in viata. Cum vom face asta? La fel ca o companie la care vrei sa lucrezi.
    Ce te intreaba o companie cand mergi la interviu: unde ati mai lucrat (TRECUTUL), ce post doriti sa ocupati in firma noastra (PREZENTUL) si unde va vedeti situat ierarhic peste 5/10 ani, in compania noastra (VIITORUL)?
    Daca raspunsurile sunt favorabile la toate cele 3 situatile, se trece la etapa urmatoare, si anume PROBA DE LUCRU. Aici situatia o sa se cam complice, dar daca partenerul doreste sa se adapteze conditiilor, atunci lucrurile sunt pe drumul cel bun; daca nu, ne strangem mana si fiecare pe drumul lui.
    Pentru mine, o femeie care fumeaza nu mai prezinta interes din secunda 2 (pentru ca eu nu fumez si nu suport mirosul de tigara!), indiferent de situatia ei financiara si profesionala; am pus semnul „=”, iar dupa egal cifra „0”. Paaa!!! Deci, daca stiu ca nu imi place acest viciu la ea, de ce sa o incurc? De ce sa pierd timpul alaturi de ea? Ca peste 2-3 saptamani sa imi aduc aminte ca nu imi place fumul de tigara si sa o lovesc; de ce? Nu am vazut asta de la inceput? Ba da, dar unii vor sa se dea „cocosi” si, de fapt, ajung sa fie „cocosei”, cand lovesc o femeie.
    Ce nu imi place in unele relatii este „supunerea”: da-mi parola de facebook, instagram, whatsapp, cea de la telefon pentru mesaje private, inca din primele zile de relatie. Sa mai zic unde duce refuzul? La VIOLENTA!!! Pentru mine, este cea mai mare injosire la care poate fi supus partenerul. PIN-ul de la card urmeaza si gataaa, s-a terminat cu partenerul. Adica, tu nu ai incredere in mine? Atunci, paaaa!!!
    Si acest lucru trebuie clarificat inca de la inceput!
    Violenta economica apare din nesabuinta celuilalt: ea se bucura ca sta acasa si face cele necesare in timpul propriu, nu dupa un program prestabilit ca la celalalt partener, dar raul acum vine, pentru ca un salariu nu poate acoperii toate cheltuielile de zi cu zi si atunci intervine intrebarea „de ce tu nu castigi nimic?”. „Pentru ca asa mi-ai promis, draga, ca eu stau acasa si tu muncesti pentru mine!”. Aceasta replica va accentua conversatia, care se va transforma in cearta, iar apoi in … VIOLENTA!!!
    Care a fost greseala celui care a ramas acasa? Ca nu si-a pus niste intrebari: cu ce bani voi iesi in oras cu prietenii?; cu ce bani imi cumpar ce am nevoie?; cu ce bani voi merge la sala de fitness/salon de coafura?, ect. De aceea s-a ajuns la VIOLENTA!
    Viata noastra trebuie sa fie intr-o continua intrebare si intr-un continuu raspuns: nu trebuie sa facem nimic fara sa ne punem intrebarea „este bine ce fac?”, iar daca raspunsul este „da”, mergem mai departe, altfel nu.
    In speranta ca nu am lezat imaginea barbatului sau a femeii, iti multumesc pentru timpul acordat citirii acestui „roman” si iti doresc multa sanatate si numai bine.
    O seara frumoasa!

    • Cristina Maria
      Reply

      @simianovici ion-multumesc si tie pentru comment!

      O sa le iau pe rand:

      1. „Violenta se naste din ura, invidie si multe alte impulsuri negative care ne inconjoara.”
      As putea sa fiu de acord pana la un punct. Punctul e urmatoarea intrebare: din ce se nasc ura, invidia si impulsurile negative? Din punctul meu de vedere, tot din traume! Din rani! Asa ca nu e nimeni de judecat; sunt doar lucruri de constientizat si, asa cum spune cumva (tangential) @Adrian, mai sus, de luat masuri (exemplu cu plecatul dintr-o situatie e elocvent; din pacate, nu si la indemana; de asta cred eu si in utilitatea unor astfel de campanii)

      2.”Ce te intreaba o companie cand mergi la interviu: unde ati mai lucrat (TRECUTUL), ce post doriti sa ocupati in firma noastra (PREZENTUL) si unde va vedeti situat ierarhic peste 5/10 ani, in compania noastra (VIITORUL)?”
      Acum sincer, mi se pare foarte complicat ce spui tu acolo si greu(imposibil) pentru mine de facut. Oamenii nu sunt liste de cumparaturi de bifat. Cand simti ca ti se taie respiratia de dor si de drag, hai sa iti dau eu atunci un pix sa mai bifezi tu „prezentul, trecutul si viitorul”:) eu cred ca lucrurile sunt mai complexe decat atat si ca discutia deja ia o alta directie.
      P.S: pe mine nu ma deranjeaza un barbat care fumeaza; am iubit mult pe cineva care fuma; tot mult; ma deranja in sensul ca imi doream sa nu ii faca lui rau, atat;

  • Simianovici Ion
    Reply

    @Cristina Maria prin comentariul meu, am vrut sa ofer cateva solutii impotriva violentei, pentru ca stiu cat de mult inseamna acest lucru in viata cuplurilor. De aceea, cred ca o data ce ne cream propriile principii de viata, putem ocoli VIOLENTA intr-o relatie, in viitorul apropiat si chiar indepartat.
    Sunt in asentimentul tau si al colegei tale de la PRO TV privind organizarea de programe contra violentei si chiar ar fi bine daca ar exista mai multi jurnalisti care sa se implice in campanie si sa imparta munca: 2 jurnalisti merg in Moldova, 2 merg in Oltenia si tot asa, iar la final se strange tot materialul intr-un loc si se realizeaza montajul. De unul singur prin toata Romania este foarte greu si dureaza enorm pana afla cel din Banat afla ce stie deja, de 1 luna, cel din Moldova. Parerea mea!
    Referitor la intrebarea ce includea termenii TRECUT, PREZENT si VIITOR, nu este chiar atat de dificil pe cat pare; este prezenta putina matematica care te ajuta la simplificarea situatiei. In ce consta? Simplu! Se ia totul din aproape in aproape astfel incat atunci cand intentionezi sa abordezi o persoana, sa stii deja niste detalii despre ea. Este ca si cum a-si vedea o d-soara la metrou si mi-as zice „cu tine ma insor la toamna!”, dar eu nu stiu cine e, cati ani are, de unde e … nimic. Asa ca, daca risc sa ii zic asta direct, ori tipa dupa ajutor, ori ma face KO pe sinele de la metrou :)))) (poate merge la sala, cine stie?! :D).
    Tu ai venit cu modurile de manifestare ale violentei, eu am incercat sa ofer solutii importiva acesteia. Astfel, consider ca fiecare persoana trebuie sa aiba niste principii dupa care sa se ghideze in viata si de la care sa nu se abata. Spre exemplu: vreau sa fiu fotbalist! Il admir pe Hagi ca a jucat la nationala si la Real Madrid si vreau si eu la fel. Atunci voi urmari pe youtube clipurile cu el, voi citi toate articolele despre el si voi face exact ceea ce a facut el pentru a ajunge cat de cat la nivelul lui (recordurile sunt facute pentru a fi batute!!).
    Cam asta este si cu violenta: ca sa nu ajungi sa te certi sau mai rau, incerci sa iti pastrezi regulile: trebuie sa aiba varsta intre X si Y, sa fie de profesie X, Y, Z … si sa nu A, B, C, D, etc (fiecare cu numarul de pretentii). Daca nu iti vei respecta principiile create, vei ajunge sa intalnesti fel si fel de obstacole si atunci „inevitabil nu va fi bine” pentru nimeni, iar prin violenta nu devii decat un antiexemplu pentru societate, nu un exemplu cum ti-ai propus candva.
    Referitor la fumatori, nu sunt de acord cu ei din mai multe principii: sunt daunatare lor, celor din jurul lor (pozele de pe pachete sunt destul de convingatoare, iar eu nu vreau sa fiu un fumator pasiv), sunt destul de scumpe pentru ceea ce ofera ele (nu ca daca ar fi ieftine ar conta, dar zic asa …), iar in cartile bisericesti se vorbeste clar despre ceea ce se intampla, in viata de apoi, cu cei care fumeaza (dar pt ei e degeaba scris asta …). Pana la urma, fiecare face ce vrea cu viata lui ….
    Am uitat sa spun ca articolul este plin de invataturi despre viata si astept cu drag si interes urmatoarele tale articole.
    Bafta!

    • Cristina Maria
      Reply

      Ma bucur mult ca esti de parere ca e un material util! Inseamna mult pentru mine.
      Nu sunt de aceeasi parere cu tine in toate aspectele ( de exemplu legat de fumatori) , dar asta e si farmecul vietii!
      Multumesc inca o data pentru cuvintele frumoase!

  • Pingback: Există 7 feluri de violență, nu doar fizică - LaPunkt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *